Poveşti de la Certej, fără cianură (2)

O casă frumoasă din Săcărâmb, fotografiată în august 2013, după ce-am venit de la FânFest Roşia Montană

O casă frumoasă din Săcărâmb (comuna Certeju de Sus), fotografiată în august 2013, după ce-am venit de la FânFest Roşia Montană

„Vrem natură, nu cianură!”, se strigă acum în România. „Apă DA, Aur NU„, scandau disperaţi locuitorii din Peru, condamnaţi la o moarte lentă din 1993, când au început exploatările miniere de suprafaţă care folosesc cianura şi le-au fost întoxicat apele cu metale grele şi cianuri, iar animalele şi ei s-au îmbolnăvit.

În vreme ce ne străduim să salvăm, uniţi, Roşia Montană, comuna în care am crescut – Certeju de Sus, Hunedoara, riscă să fie scormonită de o altă companie canadiană. Proiectul fusese amânat pentru 2016, neavând aviz, dar cei care vor aurul de la noi (şi nu numai!) nu stau cu mâinile în sân (am pus la finalul articolului linkuri la ştirile care anunţă că EldoradoGold continuă operaţiunea în vederea începerii exploatării aurului din judeţul Hunedoara).

Vă voi spune câte ceva despre Săcărâmb, un minunat sat al comunei Certej, ca să ştiţi ce loc are nevoie de ajutor, până apucaţi să-l vizitaţi. Turism în zonă s-ar putea face fără probleme, chiar cu circuit turistic, dar o şosea care să-l lege direct cu staţiunea Geoagiu Băi e tot în stadiul de proiect de când mă ştiu. (Există doar un drum forestier).

 „Să cărăm, să cărăm!”, se îndemnau oamenii când au dat de piatra gălbuie, strălucitoare. Aur! Pe de o parte, am auzit legenda că piatra lucitoare a fost găsită de porcii pe care-i scosese la râmat un porcar (asta era pe atunci, cum altfel?, o profesie!). Când oamenii satului au aflat de piatră, au început să-şi strige unii altora: “Să cărăm! Să cărăm!” (asta vor şi corporaţiile să facă…)

Pe de altă parte, povestea era cu replica rostită de sutele de mineri români, unguri, germani, slovaci, cehi, italieni, polonezi ş.a.m.d., atraşi în secolul 19 de Eldorado-ul vremurilor de atunci. Cum mulţi nu vorbeau română, a fost uşor ca strigarea să se deformeze, iar aşa locul a primit numele Săcărâmb.

Izvorul Franz Iosef

Izvorul Franz Iosef

Sat e acum, căci din 1852 până în 1912, Săcărâmbul a fost oraş. Între 1920 şi 1930, avea 14.000-15.000 de locuitori, dublu faţă de Deva, actualul oraş-reşedinţă de judeţ al Hunedoarei,  care pe atunci avea doar 8.000 de locuitori. (Sursa cifre, ziarul Hunedoreanul). În vremea Imperiului Habsburgic, Săcărâmbul era extraordinar de important, căci aducea lumii aurul cel mai pur, iar în schimb primise un mare renume, şi din când în când, vizitele artiştilor de la Viena pe scena din centrul localităţii şi vizitele Împăratului Franz Josef, care vâna în „Pădurea de Argint”, întinsă pe 13 hectare, care şi-a primit numele de la localnici datorită fagilor cu scoarţă de culoarea gri deschis. În actele oficiale „Pădurea de Argint” are denumirea „Măgurile Săcărâmbului” şi este arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip Mixt). Sursa: Wikipedia În pădurea asta specială se găseşte şi o specie rară de lalea, (Frittilaria meleagris) laleaua pestriţă, liliachie cu pete albe.

Laleaua pestriţă are un festival dedicat în ţară, dar nu la Săcărâmb. Ar fi o idee.

Laleaua pestriţă are un festival dedicat în ţară, dar nu la Săcărâmb. Ar fi o idee.

La Săcărâmb puteai vorbi şi-n română şi  în maghiară şi în germană, iar vânzătoarele te înţelegeau. Eu am crescut undeva pe-aproape de Săcărâmb, la Certej, comuna din care face parte Săcărâmbul, şi le-am spus de mică „ştrampi” ciorapilor (strumpf, în germană), iar pantalonilor „nădragi” (nadrág, în maghiară). Pentru mine multiculturalismul a fost de la bun început de la sine înţeles.

Primul Institut de Minerit din Europa, unde se şcoleau ingineri, a fost deschis la Săcărâmb, iar cercetători din Viena, Budapesta, Freiberg sau Graz veniseră acolo să studieze cele cinci minerale noi descoperite (krenerit, muthmannit, săcărâmbit sau nagyagit, telurit, petzit, silvanit) şi un element chimic nou – telurul, care dovedea că aurul poate intra în reacţie cu alte elemnte. Săcărâmbitul conţine aur, telur, plumb, antimoniu și sulf. Subliniez: plumb (lead, în engleză), care nu e altceva decât uraniu îmbătrânit. Uraniul, e elementul radioactiv care a fost folosit în 1945 pentru prima bombă atomică, Little Boy, aruncată deasupra Hiroshimei. Aici e descris procesul de transformare al uraniului în plumb.  În afară de Transilvania, telurul se mai găseşte în statul american Colorado, în Australia şi în Canada, de unde vine şi corporaţia care controlează 80% din proiectul nou, cu cianură, care aşteaptă să se deschidă în zona comunei Certeju de Sus. Cei care vin să exploateze resurse în România nu ne vor doar aurul, ci vor o mulţime de alte zăcăminte, printre care şi cele radioactive. Industria armamentului, industria de război, rămâne una dintre principalele industrii din lume. Conform Wikipedia, Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare consumator de uraniu, cu o medie de 9.000 de tone consumate anual. „Să cărăm! Să cărăm!”

Minele de la Săcărâmb au funcţionat până în 2006, în cadrul exploatării Coranda-Certej, apoi a fost închise, ca toate celelalte din zonă. Săcărâmb începe să devină localitate turistică şi rezidenţială după ce în ultimul deceniu şi-au făcut aici reşedinţe de vară Mircea Moloţ, (preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara), Mircea Muntean, (fost primar al Devei, şi fost deputat PDL, condamnat pentru abuz în serviciu în dauna intereselor publice) şi poetul Adrian Păunescu, senator PSD de Hunedoara în 2004-2008. Bineînţeles, faptul că acest sat va face parte dintr-o comună unde se va exploata aur la suprafaţă (open pit), prin cianurare, îl scoate în afara destinaţiilor turistice. Ce înseamnă open pit aflăm cel mai bine de la cei din regiunea Yanacocha, din Peru, care deja au păţit-o: documentarul „Open Pit” (de văzut aici) spune povestea uriaşului complex de mine de aur din Peru. Lucrurile au decurs acolo după acelaşi scenariu care e şi la noi: extragerea aurului a devenit „interes naţional”, dar e plătit cu sănătatea şi viaţa locuitorilor din ce în ce mai săraci şi mai disperaţi. Compania minieră acţionează ca un regim totalitar, angajând în „timpul liber” poliţiştii statului ca forţe de ordine. Îmbrăcaţi în uniformele publice aceşti poliţişti-bodyguarzi ajung să bată localnici care cer să înceteze exploatarea şi otrăvirea ce a ajuns de la micile izvoare din munţi la marile râuri. Să ne amintim că un om e, în medie, alcătuit pe jumătate din apă. (Wikipedia: Textbook of Medical Physiology states that „the total amount of water in a man of average weight (70 kilograms) is approximately 40 litres, averaging 57 percent of his total body weight.)

Să ne păstrăm apa potabilă şi pădurile nu e un moft, nu e o fiţă de „hipster” eco. Avem nevoie de ele pentru a trăi.

M-am bucurat să descopăr că Săcărâmbul are chiar două pagini de Facebook, una mai activă ca cealaltă, cu multe poze ale locurilor de legendă, cu trasee offroad făcute de biciclişti. Pe pagina asta am găsit şi poze cu cercetaşi aflaţi în vizită.

Cercetaşi la Săcărâmb

Digi 24: Căutătorii de aur, cu ochii pe judeţul Hunedoara. Compania canadiană Eldorado Gold începe explorarea în Brad, Deva şi Muncel

HotNews: Eldorado Gold va incepe lucrarile de explorare la perimetrele Brad, Deva si Muncel

De pe site-ul EloradoGold, comunicat din 5 septembrie 2013, cu titlul Exploration Update: „Other Exploration ProgramsRomaniaWe have completed 43,000m of infill and stepout drilling at the Certej deposit, the results of which are now being incorporated in updating the deposit geology and resource models. Exploration activities have now shifted to target delineation on the newly acquired Brad, Deva and Muncel exploration licenses, with preliminary drilling anticipated in early Q4.”

Nu ar fi prima dată când proiectul de la Certej îi „scapă printre degete” Ministrului Mediului, Rovana Plumb. Ziarul de investigaţii: Plumb, aurul şi bănăţenii. Exploatarea de la Certej, prilej de sfadă politică

Eldorado Gold Corporation operează şapte mine la nivel global, dintre care cinci aurifere (Kişladag şi Efemcukuru, din Turcia, respectiv White Mountain, Tanjianshan şi Jinfeng, din China), una de minereu de fier (Vila Nova, din Brazilia) şi una de zinc plumb şi argint (Stratoni, din Grecia). Grecii s-au plâns anul acesta că EldoradoGold s-a impus chiar şi cu forţa. Oamenii din Grecia au protestat şi înainte şi după ce guvernul a aprobat proiectul. Manifestanţii greci împotriva EuroGold au fost bătuţi şi spulberaţi cu gaze de lacrimogene şi tunuri de apă de poliţiştii greci. „Prima victimă a lui EldoradoGold în Grecia a fost democraţia şi apoi drepturile omului„, a spus Maria Kadoglou of Hellenic Mining Watch, parte a unui grup de reprezentanţi ai grecilor care au mers în Canada să ceaară sprijin de la ţara de origine a companiei EldoradoGold. Mai multe în acest video. Şi în acest material, cu foto de la protestele grecilor împotriva exploatării de la Halkidiki, la care a participat şi o româncă stabilită în Grecia. Pe bannerul ei scria „SOS HALKIDIKI SUPPORT ROŞIA MONTANĂ”.

Compania EldoradoGold mai are acum în dezvoltare şase proiecte miniere: Eastern Dragon (aur şi argint), din China, Tocantinzinho (aur), în Brazilia, Perama Hill (aur), Olympias (aur, argint, plumb şi zinc) şi Skouries (aur şi cupru), în Grecia, şi Certej (aur şi argint), în ţara noastră.

About zoldike

Raluca Bugnar. Vinitură în Cluj, concepută la Petroşani, născută la Deva, trăită în comuna mineră Certeju de Sus. Am făcut liceu de mate-info, facultatea de jurna. Din 2007 trăiesc din scris (evident, nu cel de pe blog). Mă găseşti pe Twitter ca @ralucalexandra.
Acest articol a fost publicat în Văzute/ văzubile și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Poveşti de la Certej, fără cianură (2)

  1. Mihai spune:

    Foarte bun articol, poate ar merita adaptat in engleza si postat pe medium. Asa ar acoperi o audienta mai larga.

    • zoldike spune:

      Mersi. M-aş bucura să fie citit în română, cu tot cu articolele la care fac trimitere şi mai ales cu vizionarea documentarului „Open Pit”. Despre Roşia Montană s-a scris şi în engleză, în presa străină, sunt sigură că şi activitatea EuroGold în România va deveni subiect de ştiri.

  2. Pingback: Poveşti de la Certej, fără cianură (3) | Zoldike's Blog

  3. Narcis spune:

    Sincer am ramas inpresionat de blogul tau iar despre laleaua pestrita chiar nu stiam frumos dar pacat ca Romania nu stie sa puna in valoare adevarata mostenire a tarii si adevarata cultura…defapt rectific Nu vrea sa puna in valoare aurul pe care il poarta si care nu e galben ci verde, incolor, rumeniu, gri, multicolor, proaspat, parfumat, si de toti cautat🙂

  4. Pingback: Colac peste Certej | Zoldike's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s