Spune-mi ce asculţi ca să-ţi spun…

papaoutaiAcest post s-a născut din cauză că nicicum-nicicum nu am reuşit să mă încadrez în cele 140 de caractere de pe Twitter, iar asta a fost semn că-mi trebuie mai mult spaţiu. Sau că nu-s destul de deşteaptă să mă exprim pe scurt. (Tocmai ce mă uitasem la un discurs TED despre scrierea de poveşti şi m-am umflat şi dezumflat în egală măsură. Discursul fusese integrat într-un articol care pomenea de excelenta poveste de 6 cuvinte „Baby shoes for sale. Never used.”) Aşa, deci să nu o mai lungesc…

Dimineaţă soră-mea mi-a dat o piesă foarte, foarte mişto de la Stromae, ăla cu „Alors on danse” şi mi-a zis să nu râd de ea că ar fi prea transparentă. E vorba despre un puşti care se tot întreabă unde e tatăl lui. Versul cel mai emoţionant pentru mine e „Toată lumea ştie cum se fac copiii, dar nimeni nu ştie cum se fac taţii”. Şi pentru că e în franceză, e cu atât mai touchant. Plus că videoclipul arată foarte bine, iar toate poveştile alea vizuale  sincronizate, în care personajele apar două câte două, n-au cum să nu te atingă până la urmă la coarda sensibilă.

Şi-acum al doilea moment muzical important al zilei, la fel de emoţionant pentru mine, dar de o sensibilitate mai… de nişă.😛 Am schimbat azi abonamentul la telefon şi odată cu schimbarea şi prelungirea de contract mi-au oferit un telefon, unul cu carcasă galbenă! Foarte frumos (mă rog, avea wifi şi chestii din astea tehnice, dar esenţială era carcasa galbenă!). Mie nu îmi trebuia, dar ştiam că are nevoie Cosminelul de el, pierzându-şi-l pe al său într-un context ce nu va putea fi elucidat vreodată pe deplin. Cosminelul i-a mulţumit Ralucuţei, apoi a dat carcasa galbenă a telefonului jos şi a pus-o pe cealaltă gri. Pfff… Măcar folia de pe ecran am dezlipit-o împreună. Şi apoi a urmat să-şi aleagă cea mai potrivită piesă pentru ringtone, din care citez începutul: „Dedicated to all my girlfriends: I’m an asshole…” Ăştia de la Dope D.O.D. l-au cucerit la Electric Castle în week-end când unul dintre ei a venit pe scenă în echipamentul de fotbal al naţionalei României.

About zoldike

Raluca Bugnar. Vinitură în Cluj, concepută la Petroşani, născută la Deva, trăită în comuna mineră Certeju de Sus. Am făcut liceu de mate-info, facultatea de jurna. Din 2007 trăiesc din scris (evident, nu cel de pe blog). Mă găseşti pe Twitter ca @ralucalexandra.
Acest articol a fost publicat în Văzute/ văzubile și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s