Cum îmi ţin singură lecţii de istorie contemporană

To share is to care!
Add to FaceBookAdd to Twitter

*Îmi aduc aminte că, în liceu, când trebuia să învăţăm lista de ţări şi capitale, introduseseră colegii încă un stat între alea orientale de se terminau toate la fel – Hahastan, statul colegului Stan. Cam atât sens avea geografia ruptă de contextul istoriei contemporane şi al actualităţilor. Dar nu-i bai că învăţ intens acum fiindcă am net în loc de profi blazaţi şi bani să-mi cumpăr revista  National Geographic.  

Somalia a eşuat ca stat şi e în conflict intern de 20 de ani, dar în nordul ţării, o parte dintre locuitori s-au retras şi au constituit Republica Separatistă Somaliland, unde se zice că e linişte şi ordine. Somaliland e un stat care nu e recunoscut internaţional, de aceea nu primeşte separat ajutoare şi nu are schimburi economice, fiindcă moneda sa nu e inclusă în schimburile valutare. Totuşi, „somalilandezii” şi-au făcut şilingul lor şi şi-au construit economia ţării singuri, cu malluri pentru shopping cu tot şi ar merita mai multă apreciere din partea restului lumii.

{Pe super-scurt despre situaţia Somaliei pe Qwiki, o wikipedia audio-vizuală cu care aş fi luat aşa de uşor 10 la şcoală, dacă exista pe atunci. Dar a apărut numai de puţin timp.}

Cei din Somaliland sunt revoltaţi că atenţia internaţională şi, mai cu seamă, ajutoarele umanitare, merg tot în partea de coastă a Somaliei, teritoriu controlat de piraţi şi de grupări teroriste. Tot sub controlul piraţilor e şi Puntland, zona fostei „Somalii mari”, dintre Somalia actuală şi Somaliland. Auto-proclamatul guvern suveran din Puntland se descurcă cât de cât şi chiar a pus în practică politici anti-piraţi. Cei mai năpăstuiţi sunt cei din Somalia din jurul oraşului Mogadiscio sunt în mare parte refugiaţi intern, în tabere de ajutor umanitar, fie s-au refugiat peste graniţă în Kenia. În ţara vecină continuă să fugă zilnic mii de somalezi, în tabăra de refugiaţi Dadaab. Tabăra este supra-aglomerată, medicii nu mai fac faţă, mâncarea abia ajunge, fiindcă la Dadaab se concepuse prin anii 1990 un loc pentru 90.000 de refugiaţi şi de atunci s-a ajuns ca acolo să stea vreo 440.000 de somalezi.

Cum e viaţa refugiaţilor în tabără ne arată fotografa Matilde Gattoni, pentru The Guardian.

Foto de Matilde Gattoni, The Guardian

Imagini din imensa tabără de refugiaţi somalezi sunt publicate şi în celebra Life aici şi aici, în timp ce piraţii apar fotografiaţi aici. Piraţii zic că nu au din ce altceva să trăiască. Chestie destul de adevărată, fiindcă teritoriul ţării lor e foarte secetos, anul acesta fiind o adevărată catastrofă în Africa, unde vreo 3.7 milioane de oameni riscă să moară de foame şi sete.

Naţiunile Unite se implică să ducă mâncare şi apă nu doar din solidaritate şi milă, ci poate şi din vinovăţie… „Ceea ce a ţinut Somalia unită – şi uneori a dezbinat-o – a fost sistemul ei elaborat de clanuri. (…) Nu ar trebui să idealizăm prea mult perioada respectivă. Mutilarea genitală a femeilor era preponderentă şi, evident, societatea nu beneficia de avantajele medicinei moderne. Dar nu era deloc anarhie. Totul era organizat. Controlul şi echilibrul bazate pe clanuri au început să dispară odată cu venirea europenilor”, citat din reportajul „Somalia zdrobită”, din numărul din octombrie 2009 al revistei National Geographic.

Italianul Claudio Viezzoli (italienii au stăpânit Somalia, în zona de coastă, inclusiv capitala Mogadiscio) a postat pe http://www.pbase.com/claudio_viezzoli/somalia o galerie cu imagini din Somalia anilor 1980, înainte să înceapă războiul civil.  Pe vremea aceea, Mogadiscio era unul dintre cele mai sigure oraşe ale Africii. Oamenii zâmbeau, copiii se jucau, femeile aveau capetele dezvelite de vălul musulman şi rochii cu umerii goi. Era înainte să se structureze fundamentalismul islamic, să apară piraţii şi teroriştii.

În 2009, la Mogadiscio: „Mohammed este pescar. În fiecare dimineaţă, la ora cinci, iese în larg cu plasele într-o barcă mică. Orice prinde, duce cu roaba la piaţă. (…) Tatăl lui a fost rănit de un obuz cu ani în urmă, aşa că familia depinde de câştigul lui Mohammed încă de când avea 14 ani. Nu-şi poate permite să cheltuiască zece dolari pe lună pentru a merge la şcoală. Şi oricum, toţi foştii lui colegi de şcoală au dispărut.  Majoritatea au intrat în miliţia extremistă islamică numită al Shabaab, care, în cel mai recent capitol al nefericitei istorii somaleze, este încleştată într-o înverşunată luptă pentru putere cu Guvernul Federal de Tranziţie (GFT), o alianţă fragilă susţinută de Naţiunile Unite. Pentru tinerii ca Mohammed, al Shabaab este o ieşire tentantă din starea de neputinţă. Pe de altă parte, mulţi dintre foştii lui tovarăşi de joacă sunt acum morţi.

Mohammed a crescut într-o ţară care s-a prăbuşit. Abia se născuse când a fost înlăturat ultimul preşedinte al Somaliei, Mohamed Siad Barre, un dictator care a impus cultul personalităţii, şi ţara s-a cufundat în decenii de anarhie continuă. Face parte dintr-o întreagă generaţie care nu are nici cea mai vagă idee despre cum arată o republică stabilă. Se pricep la alte lucruri însă. „M16, mortiere, grenade, bazooka – pot să le deosebesc imediat după sunet” – spune el.” – citat din reportajul „Somalia zdrobită”, din numărul din octombrie 2009 al revistei National Geographic.

Nu-mi pot imagina cum e să îţi trăieşti toată viaţa aşa cum o fac amărâţii din Somalia. Democraţia noastră, firavă, bolnavă, cum e, merită o îmbrăţişare cu mâinile larg deschise. Cel puţin eu ştiu că dacă aud zgomote sâmbăta la 8 dimineaţa e numai vecinul cu bormaşina. Încă mă simt în siguranţă, cu toate că s-a întâmplat tragedia aceea în Norvegia, când un extremist anti-islamic s-a gândit să facă curat printre „multiculturalişti”.

About zoldike

Raluca Bugnar. Vinitură în Cluj, concepută la Petroşani, născută la Deva, trăită în comuna mineră Certeju de Sus. Am făcut liceu de mate-info, facultatea de jurna. Din 2007 trăiesc din scris (evident, nu cel de pe blog). Mă găseşti pe Twitter ca @ralucalexandra.
Acest articol a fost publicat în Văzute/ văzubile și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s