Social media, marea schimbare de la Cannes și de la TIFF

Lisa Nesselsen e un critic de film care a scris de la 24 de ediții ale Festivalului Cannes, iar anul acesta a observat o mare schimbare: social media. Oamenii obișnuiau să savureze întunericul din sala de cinema și să digere filmul o bună bucată de timp înainte de a scrie sau a povesti despre el, dar acum cei din public scriu pe Twitter sau pe Facebook chiar din timpul proiecției.

Motivul pentru care eu revin la Cannes e că vreau să decopăr filmele înainte ca stimații mei colegi să le ruineze, dezvăluind intriga sau spunând că se întâmplă asta și cealaltă, „Majordomul a făcut-o!” sau „Tipul are 14 oameni încuiați în pivniță”. Oricare ar fi detaliile, vreau să le descopăr singură. Nu citesc mapa de presă, nu încerc să aflu despre ce e vorba. Doar… uimește-mă, arată-mi, spune-mi o poveste!

Îmi place tricoul ei: „Le cinema c’est un art, le tele c’est un meuble”. Filmulețul cu interviul ei e aici, pe site-ul lui Roger Ebert, de unde nu știu să-l embeduiesc, că-i pus pe Ooyla.

Am empatizat tare cu părerea criticului de film din  acest video fiindcă și mie îmi place să mă uit la un film despre care nu știu mai nimic și sunt pregătită pentru orice. Ceea ce mi se întâmplă tot mai greu de când scriu zilnic despre filme (aici). De când am văzut eu video-ul ăsta de la Cannes s-a anunțat că TIFF-ul are anul acesta blogări oficiali care vor scrie repede-repede ce se întâmplă la festival. Ca urmare, sper ca nimeni să nu se apuce să pună pe twitter, nici în glumă, detalii esențiale dintr-un film și mai sper ca, din cei 600 de invitați străini, să citesc pe bloguri despre întâlniri cu cât mai mulți și să văd perspective cât mai variate, nu despre același lucru, văzut de pe scaune vecine. Vor fi vreo o sută de Q&A-uri (sesiuni de întrebări și răspunsuri cu publicul), aproape fiecare film (dacă nu toate) va fi reprezentat la Cluj de cineva – regizor, actor, producător – așa că e mare păcat ar fi dacă toți ne vom înghesui să scriem despre aceeași câțiva!

Pe blogării oficiali TIFF îi găsiți aici, prezentați pe blogul Festivalului Internațional de Film Transilvania, abreviat mai nou și în varianta autohtonă, FIFT. Eu voi scrie și anul ăsta la AperiTIFF, ziarul festivalului și, ca să nu mă lungesc și să trec la alt subiect, am să fac alt post cu lucrurile pe care vreau neapărat să le fac în cele zece zile de TIFF. A, și pentru cine nu vine la Cluj s-a lansat și TIFF tv, o platformă online cu conținut video ce promite să aducă atmosfera festivalului pe monitoarele tuturor celor care dau clic.

Așadar, repet, sper din tot sufletul să citesc pe blogurile alese la TIFF despre mulți, mulți oameni pe care nu voi apuca eu să-i întâlnesc, despre filmele lor și despre  evenimentele la care nu voi ajunge.

About zoldike

Raluca Bugnar. Vinitură în Cluj, concepută la Petroşani, născută la Deva, trăită în comuna mineră Certeju de Sus. Am făcut liceu de mate-info, facultatea de jurna. Din 2007 trăiesc din scris (evident, nu cel de pe blog). Mă găseşti pe Twitter ca @ralucalexandra.
Acest articol a fost publicat în Culise, Văzute/ văzubile și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s