Țestoasele cu tâmple roșii și nevoia de socializare (online)

Poate voi avea primul blog colectiv de țestoase!😕 Până acum țestoasele mele au fost adesea interesate să comunice cu diverși prieteni comuni pe messenger. În ultimul timp nu prea am împărțit internetul cu ele așa că Chino a profitat aseară de ocazie să-și salute „tatăl”.

Chino socializează online😛

„mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmjjjjhhhhhyyyyyyyyyyyyy5”

În traducere liberă din țestuareză asta înseamnă „Mihai! Salutări!”.  Presupun că hy5 ăla e pentru că am uitat să le spun țestoaselor de Facebook.

Dacă Luna ar fi fost la tastatură cu siguranță ar fi vrut să-i mulțumească medicului veterinar de la Multivet, care a consultat-o vineri noaptea, după ora 00:00, când ea a avut un accident casnic. Îmi imaginam că, după șapte ani de când cresc cu mine, nimic nu li se mai poate întâmpla țestoaselor. Dar sunt ca niște copii, nu ai idee când se julesc la joacă sau când vor călca în ceva cui din curtea bunicilor sau când vor cădea din pom în timp ce fură cireșe de la vecini. Și toate astea pentru că nu le pot ține numai în acvariu și pe insulița lor, așa cum nici pe un copil nu îl poți ține numai în casă și pe balcon. Iar Luna, ca un copil neastâmpărat, a găsit de cuviință că tot ce făcea de obicei prin casă e plictisitor și mai bine se cațără vertical pe patul pliant depozitat într-un colț de cameră și acoperit cu eșarfe. A rămas blocată în eșarfe și am găsit-o într-o stare jalnică (spre deosebire de alte animale de companie, țestoasele scot sunete foarte rar și nu știi întotdeauna ce li se întâmplă). Veterinarul, pe care l-am apelat de urgență la numărul de telefon de pe site-ul Multivet, a verificat să nu aibă nimic scrântit de la efort și i-a făcut injecții cu vitamine și calmant. A doua zi, Luna înfuleca trei peștișori de-odată, cum face întotdeauna, că e o lacomă. În acest fel a ajuns Luna (prima țestoasă) de la dimensiunea unui breloc la un kilogram și jumătate pe cântarul de la vet.

 

Trei din patru

Ce vreau să spun e să nu vă luați țestoase decât dacă aveți timp și chef de ele pentru tot restul vieții voastre. Soră-mea mi-a spus acum câteva zile că se gândește să își cumpere și ea țestoase, devreme ce eu le am de atâta timp pe ale mele și au demonstrat că sunt animalele perfecte (cel puțin pentru genul nostru de umanoid). Dar, ca urmare a recentei crize materne de vinovăție după pățania cu Luna, mă gândesc să-i țin o prelegere soră-mii despre ce înseamnă să îți iei țestoasă. Rezumatul prelegerii e ăsta: o țestoasă va trăi mult, fooooarte mult, zeci de ani, așa că dacă nu vrei companie toată viața, ia-ți o rozătoare – astea mor într-un an, doi, de moarte naturală. Țestoasele din captivitate mor în număr mare înainte să facă un an, din cauză că nu sunt îngrijite cum trebuie. (Pentru specia de țestoase Red Ear Slider, cum am eu, informații utile, de fapt vitale pentru îngrijire, sunt pe net, pe saituri ca acesta.)

După ce trec de primul an de viață, țestoasele nu mai mor decât de dorul stăpânului și de plictiseală. Iar eu voi fi mai atentă să le țin pe cele patru țestoșici cu care clujuiesc departe de aceste două orori.

 

 

About zoldike

Raluca Bugnar. Vinitură în Cluj, concepută la Petroşani, născută la Deva, trăită în comuna mineră Certeju de Sus. Am făcut liceu de mate-info, facultatea de jurna. Din 2007 trăiesc din scris (evident, nu cel de pe blog). Mă găseşti pe Twitter ca @ralucalexandra.
Acest articol a fost publicat în Familiarităţi și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s