Timpul nu vindecă răni, sarea da

(Poză veche, neprelucrată digital deloc. E făcută cu programul Panoramic care uneşte 3 cadre făcute succesiv, dacă se scurge puţin timp între ele. M-am schimbat de la o încadrare la alta în câteva secunde, cum mi se poate întâmpla şi în realitate. S-ar putea numi schizofrenie...)

Două din trei am decis azi că trebuie să lăsăm să ne doară. Ea, raţionala, nu a vrut. Noi am plâns oricum. Pentru că atunci când doare se plânge. Altfel, timpul trece, gunoiul se adună şi, când stai într-o cameră cu parchet laminat şi covor mic, nici nu ai sub ce să vâri gunoiul şi să te prefaci că totul e curat şi în ordine.

De ce am plâns nu ştiu exact. Pentru dansul racului ai cărui paşi mă aşteaptă să îi învăţ, pentru dărâmăturile şi molozul lăsate în ploaie, pentru frigul care îngheaţă inima şi nu mai lasă sângele să îmi încălzească picioarele şi să pot fugi, pentru fumul prea gros în care mă învălui până ameţesc şi mi-e rău, pentru cuvintele prea multe pe care le spun şi în care m-am pierdut, pentru letargie şi stagnare, pentru hainele pătate cu mâncare peste care cos chestii, pentru scoicile pe care le-am cărat de la mare entuziasmată şi care au încetat să mai însemne ceva după ce le-am spălat şi n-au mai mirosit a alge împuţite, pentru unghiile care se rup din carne. Am plâns pentru ideile cu care fac dragoste, dar le las mereu nesatisfăcute, pentru mâinile pe care le-am ţinut şi de care m-am desprins sau mi-au dat drumul, pentru Ovidiu care nu are plapumă şi lemne de foc, pentru speranţa smulsă şi strivită de paranoia cancerului neconfirmat. Am plâns pentru jucăriile de pluş care se adună de la oameni la un moment dat dragi, pentru ţestoasele mele despre care vorbesc prea mult fără să le vorbesc, pentru toate dorinţele care nu se pot împlini pentru că ele sunt în contradicţie cu alte dorinţe, tot ale mele, pentru egoism, pentru nepăsare, pentru idealismulul care are termen de expirare, pentru complicarea lucrurilor simple pe care tot nu învăţ să o evit, pentru bunicii pe care îi iubesc, deşi nu ştiu mai nimic despre ce oameni au fost, pentru minciunile spuse pentru că adevărul e mai puţin amuzant. Am plâns pentru că vorbesc mai mult decât să ascult, pentru că nu ştiu să întreb, pentru că mi-e frică să simt frica, pentru că vreau manual de instrucţiuni din care să învăţ să iubesc „corect”. Am plâns pentru toate zilele când nu am vrut să plâng, pentru răutatea cu care întorc foaia de multe ori, pentru graba cu care mă arunc în frustrare şi mă bosumflu, pentru timpul scurt pe care-l împart haotic şi fără priorităţi, pentru o jumătate de viaţă în care nu am făcut nici pe departe o jumătate din ce cred eu că am şi trebuie făcut.

Am plâns pentru dureri mici ca aia pe care am avut-o când eram mică şi am înghiţit un fir de fân cu care mă jucam între buze şi prin care suflam jeturi de salivă să fac balonaşe. Paiul mi-a rămas blocat de-a curmezişul în gât şi nu se ducea dus la vale oricâte înghiţituri de apă aş fi băut. Durerea mi-a rămas şi după ce am reuşit să îl înghit, pentru că durerea rămâne uneori şi când nu mai ai motive reale să o simţi.

Am plâns şi pentru dureri mari, alea taie respiraţia, fără să fie ceva blocat pe trahee. Durerile pentru care nu pot niciodată să plâng destul şi să le exprim. Ca senzaţia aia de întuneric umed şi hău cosmic, nesfârşit şi fără repere. Negru şi diform. Negru şi gol. Negru şi tăcut. Negru şi nemişcat. Negru şi fals. Negru şi greu.

Am lovit salteaua! Mă voi trezi. Una din noi, cel puţin.

Ceva ce ar putea stimula salinitatea:

About zoldike

Raluca Bugnar. Vinitură în Cluj, concepută la Petroşani, născută la Deva, trăită în comuna mineră Certeju de Sus. Am făcut liceu de mate-info, facultatea de jurna. Din 2007 trăiesc din scris (evident, nu cel de pe blog). Mă găseşti pe Twitter ca @ralucalexandra.
Acest articol a fost publicat în Eu cu mine şi cu Ralu și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Timpul nu vindecă răni, sarea da

  1. gheghe spune:

    excelentă fotografie. frumoasă şi povestea din spatele ei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s