Câte ceva despre arta de a amâna

Las lucrurile bune pe mâine pentru că astăzi nu sunt pregătită pentru ele! Adică procrastination. Wikipedia: „The word itself comes from the latin word procrastinatus: pro- (forward) and crastinus (of tomorrow).” Am dobândit o adevărată dexteritate în a amâna ceea ce este cu adevărat important pentru mine şi mă face să mă simt bine sau îmi e de folos pentru că mi-e frică să nu se termine totuşi prost.  Standarde mai mici sau lipsă de acţiune înseamnă un fel de comfort. Nu sunt aşteptări mari, nu sunt nici dezamăgiri mari. Dar e multă mediocritate, pe care o urăsc mult mai tare decât iubesc ideea de a avea un fel de control asupra aşteptărilor şi dezamăgirilor pe care mi le permit. Şi mai e şi stagnare. Teama de a nu face nimic ieşit din rutină înseamnă că nici nu vor fi rezultate de care să mă pot bucura. Mi-am promis că anul ăsta voi risca mai mult. Şi chiar dacă asta înseamnă să cad în gol şi să îmi rup oase, măcar să fie pentru că am vrut eu să încerc să zbor, nu pentru că m-a împins oricum cineva înainte să apuc să îmi iau paraşuta.

„The Bird People Of China”, film din 1998 regizat de Takashi Miike, mi-a dat fiori într-o seară dintre cele cuprinse între Crăciun şi Revelion, seri când am fost la Mimi să tricotăm împreună. Eu nu folosesc cuvinte ca „fiori” sau „tânjesc” (dar se pare că ar trebui.🙂 ) aşa cum cred că ar trebui ca toţi oamenii să viseze că zboară şi să nu renunţe la ceea ce îşi doresc, nici să amâne la nesfârşit să înceapă drumul ăla greu şi plin cu obstacole care duce la ceea ce îşi doresc.

{Da, filmul e şi cu ţestoase care sunt ca un fel de câini husky la săniile eschimoşilor pentru locuitorii din China care merg cu pluta pe râu.}

Am mâine dimineaţă examen şi desigur că am amânat să învăţ serios până pe ultima sută de metri. Cum sunt la dietă, de data asta nu a fost mâncarea cea care mi-a dat de lucru, dar câte alte chestii nu se pot face în loc de ceea ce trebuie. :)) Sunt sigură că fiecare ştie cum e cu procrastination-ul ăsta…😛

Azi nu am mai procrastinat aşa de tare. Doar cât am făcut ciorbă de varză, care a ieşit ok, a zis şi Tana.😀 Am tocat chestiile în mai mult timp să fie mărunte pentru că m-au traumatizat destul fetele cu replicile despre mâncarea făcută de mine.  Şi am mai procrastinat câteva ore mai târziu când am făcut curat între cosmeticele din baie: musai trebuiau aruncate alea goale sau expirate, că stricau toată kharma.😛 Şi ultima procrastinare mai serioasă (nu, ultima e postul ăsta :))) a fost că m-am alăturat Tanei în probatul de haine. Dar numai o tură. Adică la rochia ei de gală mi-am trântit şi eu în rochia de gală şi am imortalizat gloriosul moment pentru că, de altfel, rochiile astea nu prea au şanse să fie scoase din casă şi văzute.

Astăzi am citit în Le Monde (tot citesc în franceză pentru examen) că au fost legalizate mariajele gay şi în Portugalia. Acum sunt 11 state unde cuplurile de acelaşi sex se pot căsători: Portugalia, Argentina, Mexic, Africa de Sud, Belgia, Spania., Olanda, Suedia, Norvegia, Canada şi 5 state din SUA (Massachusetts, Conneticut, Vermont, Iowa şi Maine).

Go now and procrastinate no more, my dear! :))

* Privitul pozei de mai sus şi încercarea de a înţelege legătura profundă cu foto-explicaţia e tot „procrastination”!!😉

About zoldike

Raluca Bugnar. Vinitură în Cluj, concepută la Petroşani, născută la Deva, trăită în comuna mineră Certeju de Sus. Am făcut liceu de mate-info, facultatea de jurna. Din 2007 trăiesc din scris (evident, nu cel de pe blog). Mă găseşti pe Twitter ca @ralucalexandra.
Acest articol a fost publicat în Eu cu mine şi cu Ralu, Văzute/ văzubile și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Câte ceva despre arta de a amâna

  1. now, don’t get me wrong on this one, da` explicatia foto legata de mariajele gay sub poza cu voi doua imbracate pentru „ocazie speciala”…. need I say more?😀 plus ca ar explica niste chestii… sau e doar ego-ul meu…
    bafta maine!

    • zoldike spune:

      Tot ce pot spune e: Gândeşti prea mult şi eşti bărbat, nu îţi şade bine! ;))

      Mersi pentru baftă, să fie!

      • nu îmi şade bine că gândesc pea mult sau că sunt bărbat? că dacă e a doua variantă n-ai făcut decât să-mi confirmi ipoteza de mai sus😀 sau era combinaţia einstein-schwarzenegger care nu şedea ok?
        anyhu, te întreb pe mess dacă ai ştiut la franceză

      • zoldike spune:

        a treia chestie. ;)) şi, ce te mai miri?, suntem deja ca şi luate :)) mă îndoiesc că pot trăi momentele intense de fericire pe care la am cu Tana cu un tip. doar dacă, de ex, i-ar place să se uite la filme cu gerard butler în speranţa că va juca rol de lover şi nu the hero fithing smth, smth for the greater good. sau dacă ar înţelege că nu poate câştia spaţiu în cameră decât pentru obiecte decorative, iar restul chestiilor vor fi nevoite să zacă în debara.😀

  2. sebi spune:

    wonder who likes magritte…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s