Zile cu mine

Dat fiind faptul că nu mai am job, îmi lipsesc mai multe lucruri: sentimentul de a avea pentru ce să mă trezesc dimineaţa, adrenalina, apartenenţa, utilitatea, un loc unde să bat câmpii opt ore şi să mă plâng că nu am timp liber pentru mine şi doar pentru mine şi alte asemenea. Astea ar fi lucrurile care pot fi şi la un alt loc de muncă, când acel loc de muncă va fi găsit de mine. Ceea ce este un proces în plină desfăşurare. Mai sunt şi lucruri care îmi lipsesc şi care nu pot fi reproduse în altă parte. Deocamdată nu-mi lipsesc banii. Va fi şi acela un moment dramatic, însă din ceea ce am experimentat până acum e mult mai îngrozitor să ai toată ziua numai pentru tine. Pentru că dacă până lucram vroiam timp să citesc, să îmi pun măşti pe faţă, să stau la poveşti, să merg la teatru, să învăţ o altă limbă, să mă uit la filme pe net şi să înjur streamingu’, să vorbesc cu soră-mea la telefon (vorbeşte foarte mult, de-asta am nevoie de timp şi de un interval rezonabil), să mă ocup de ţestoase, să îmi fac haine, să gătesc, să scriu licenţa, să scriu porcării pe ce apuc, să merg la prietenele mele din alte oraşe, să îmi dau DALF-ul, să fac şcoala de şoferi, să merg la festivaluri şi în Vamă (ceea ce am reuşit parţial în concediu cu Stuffstockul), să învăţ să cânt la bass şi câte şi mai câte, acum am timp, dar abia am chef de toate astea. Mă simt inutilă. Cum adică să fac lucruri numai pentru mine? Toooooată ziua???!!!! Îngrozitor, îngrozitor. Mi s-a revelat faptul că pensionarii care merg în toate pieţele pentru o plasă de legume şi verdeţuri nu fac asta din zgârcenie sau din fixism, ci pentru că e printre puţinele lucruri pe care le pot face să se simtă utili. Şi îi înţeleg. Pentru că mie îmi e ruşine dacă trece toată ziua şi nu fac decât lucruri pentru mine.

Partea pozitivă e că am învăţat în ultimele luni (deci şi înainte de a rămâne fără job, când am renunţat la viaţa mea din ultimii cinci ani) să trăiesc destul de frumos cu mine, să nu mă mai simt singură numai cu mine. Au fost câteva momente extraordinare pe care le-am avut „eu cu mine şi cu Ralu” cum ar fi prima seară când am plecat de la bere şi, în drum spre casă, mi-am luat sandviş greţos. Eu nu mâncam singură din diverse motive nici măcar acasă (gogâlţăiam ceva direct la uşa frigiderului). Plus că eu nu gândeam singură, şi nu făceam conştient chestii care nu folosesc altcuiva. Apoi am fost singură la film, am dansat singură la concerte, am mâncat singură la o masă în loc public.

No Doubt – In my head

„I try to think about rainbows
When it gets bad
You got to think about something
To keep from going mad
I try to think about big fat roses
When the ship starts going down” – restul versurilor nu mi se aplică.🙂

Nu-mi place cum s-a întâmplat, dar aveam nevoie de timp cu mine aşa că voi încerca să îl folosesc cât mai bine pentru că nu poate dura prea mult. Şi pentru că tot trebuie să încep de undeva, mă gândeam ieri că acum aş avea timp să învăţ asta ––>

:))


About zoldike

Raluca Bugnar. Vinitură în Cluj, concepută la Petroşani, născută la Deva, trăită în comuna mineră Certeju de Sus. Am făcut liceu de mate-info, facultatea de jurna. Din 2007 trăiesc din scris (evident, nu cel de pe blog). Mă găseşti pe Twitter ca @ralucalexandra.
Acest articol a fost publicat în Eu cu mine şi cu Ralu și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Zile cu mine

  1. delia spune:

    salut,
    am citit fragmentul de mai sus (despre singuratate si sentimentul de inutilitate)… si ma gandeam sa iti recomand o lectura superba care te va linisti complet si iti va reduce drastic senzatia de vinovatie indusa de sistemul in care traim. poate l-ai citit deja pe Tom Hodgkinson- Ghidul lenesului, (ed. nemira) sau tot de acelasi autor, dezvoltand aceeasi idee : Cum am ales libertatea, publicata tot la editura Nemira. Sunt aparitii recente , sigur le mai gasesti in librarii.
    Sunt o revelatie cartile astea.

    si felicitari pentru superbele poze cu tricotaje!!
    delia😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s